Factorii psihologici şi sociali influenţează sau pot influenţa pozitiv sau negativ orice angajat în munca pe care o prestează. Satisfacţia în muncă depinde de aşteptările angajatului şi de posibilităţile mediului de muncă de a i le îndeplini. Aceste aşteptări pot fi legate de salariu, de posibilităţile de dezvoltare profesională, de conducerea unităţii, de relaţiile de colaborare cu ceilalţi şi de câtă libertate de a influenţa organizarea muncii dispune angajatul. Dintre factorii care influenţează pozitiv enumerăm: posibilităţile ca angajatul să-şi influenţeze procesul muncii, posibilităţile de dezvoltare profesională, sentimentul de siguranţă legat de păstrarea postului pe care îl deţine şi siguranţa în muncă în general, precum şi relaţiile bune cu colegii de muncă şi cu conducerea unităţii.

Exemple de factori care influenţează negativ sunt teama de şi ameninţările privind o eventuală concediere, reducerile de salariu, spaţiu de manevră foarte restrâns, posibilităţile reduse ca angajatul să-şi influenţeze propriul mediu de muncă, relaţiile proaste cu colegii şi de muncă sau cu conducerea unităţii, un conţinut al muncii prea puţin stimulativ sau plictisitor şi insuficient sprijin social. Aceşti factori negativi conduc la disconfort şi pot cauza îmbolnăviri profesionale.

Riscuri de îmbolnăvire cauzate de condiţiile psihosociale

Cercetările la nivel naţional şi internaţional au demonstrat o strânsă legătură între factorii mediului de muncă şi problemele psihice de sănătate /reacţiile psihosomatice. Câţiva dintre aceşti factori de risc sunt:

Riscurile de expunere la violenţă la locul de muncă
Îngrijorarea de a fi expus la violenţă sau ameninţări la locul de muncă este adesea o povară pentru psihicul angajaţilor, cu atât mai mult pentru cei care desfăşoară munci solitare. O persoană care este expusă la violenţă are de obicei diferite tipuri de reacţii psihice şi psihosomatice care, în ce mai rău caz, pot cauza probleme psihice permanente, aşa-numitul sindrom post-traumatic.

Muncile monotone şi repetitive
Muncile monotone şi repetitive, care nu implică capacitatea de a gândi a omului, ci doar funcţiile lui motorii, pot avea pe termen lung diferite efecte negative. Respect de sine scăzut, pasivitate, indiferenţă şi lipsa de interes in exercitarea atribuţiilor profesionale sunt exemple de astfel de reacţii psihologice. S-au făcut de asemenea cercetări care dovedesc că o astfel de muncă implică scăderea pragului de sensibilitate la durere, precum si un risc crescut de afecţiuni musculo-scheletale.

Volum mare de muncă / ritm de lucru foarte alert / munca contra cronometru
Un volum mare de muncă sau munca contra cronometru pot conduce la reacţii de stres negative care pe termen lung pot cauza boli psihice. Acestea pot de asemenea diminua capacitatea de concentrare / atenţia angajatului, având astfel drept consecinţă riscuri de accidentare. Printre altele, cercetările epidemiologice au arătat că riscul de epuizare psihică, anxietate, depresie sau boli psihosomatice creşte.

Lucrul cu oamenii în situaţii speciale
Multe tipuri de munci necesită implicare în relaţiile cu alţi oameni, precum şi o responsabilitate personală mare, de ex. în domeniul serviciilor sociale, al serviciilor de sănătate şi îngrijire medicală, în învăţământ şi în cazul deţinerii unor funcţii de conducere. Astfel de munci pot cauza angajatului sentimentul ca nu poate face faţă sarcinilor de muncă, precum şi epuizare si simptome psihosomatice.

Marginalizarea, hărţuirea şi conflictele la locul de muncă
Relaţiile conflictuale cu colegii, conducerea unităţii şi subordonaţii, marginalizarea şi hărţuirea sexuală s-au dovedit a fi factori centrali care conduc la boli profesionale ale sistemului nervos. (Abordarea acestor factori din punct de vedere al controlului se face în special în capitolul 6 al acestui ghid)


Conflicte legate de atribuţiile de serviciu / Neclarităţi legate de diviziunea muncii
Cercetările au arătat că neclarităţile privind împărţirea sarcinilor de muncă şi a responsabilităţilor pot conduce la o lipsă de încredere in forţele proprii, la depresii şi reacţii psihosomatice, precum şi la accelerarea activităţii inimii şi creşterea tensiunii arteriale.


Nesiguranţa legată de păstrarea locului de muncă
Nesiguranţa privind păstrarea locului de muncă, lipsa de competenţă şi a unei dezvoltări profesionale satisfăcătoare, precum şi riscul redistribuirii la un alt loc de muncă sau al concedierii, de ex. din cauza introducerii unei noi tehnologii automatizate pot deteriora starea de sănătate psihică şi pot cauza simptome psihosomatice.


Afla mai multe: