STUCTURA RESURSELOR DE ALIMENTARE A PIETEI MUNCII

Mentalitati caracteristice ale personalului disponibilizat
Sa precizam ca acest personal vine dintr-un mediu dirijist, unde li s-a inoculat iluzia de proprietari, unde vointa si initiativa omului contau mai putin. Disponibilizatul este convins ca:
• locul de munca este sigur pâna la pensie;
• cineva va avea grija sa-i dea de lucru;
• cineva trebuie sa gândeasca pentru el;
• va fi cumva.
Einstein spunea: "este mai usor sa dezintegrezi un atom decât o prejudecata". Acum ne dam si noi seama de greutatea acestei afirmatii.
Stari psihice caracteristice persoanelor disponibilizate
Încetarea raporturilor de munca, schimbarea statutului omului muncii în cel de somer, genereaza o etapa dramatica în viata individului, grevata de o serie de prejudecati grele de trecut. Reactiile individuale la aceasta situatie, cum este si normal, difera de la un individ la altul în functie de: apartenenta la un grup social, vârsta, sex, familie, responsabilitati sociale, si nu în ultimul rând trebuie sa tinem seama de structura psihologica a persoanei.
În perioada de tranzitie, la marea majoritate a angajatilor sabia lui Damocles le atârna amenintator asupra capului: oricine poate cadea mai devreme sau mai târziu "victima" procesului de restructurare, ajungând fara voie pe piata muncii care nu ofera din abundenta locuri de munca convenabile.
Starile sufletesti prin care trece un somer pot fi urmarite si identificate destul de usor. Daca s-ar reusi depasirea prejudecatii potrivit careia un loc de munca este pâna la pensionare, fiecaruia i-ar fi mai usor, fara a fi necesar sa se treaca printr-o tragedie, sa înceapa demersurile de cautare a unui loc de munca mai bun înca de sub adapostul statutului de angajat. Aceasta ar favoriza un proces sanatos de concurenta, de autodepasire, de pregatire permanenta pentru a fi compatibil cu cerintele postului ocupat. Prima reactie la socul disponibilizarii este cea de negare a realitatii, refuzul instinctiv al acceptarii ideii de "plecare".
Cautarea vinovatului sau a vinovatilor este urmatorul pas. De ce tocmai eu, de ce nu altul? Acum se argumenteaza cu rezultatele obtinute cu mare truda, cu sacrificiile aduse firmei etc. Povestea cu capra vecinului este si aici valabila.
Subiectul încearca la început un puternic sentiment de rusine, lucru explicabil prin faptul ca în subconstientul sau s-a înradacinat ideea ca pe "lista neagra" se regasesc de obicei cei mai slabi, cei cu abateri disciplinare, incompetentii, cei cu randament scazut. Începe o noua faza. Odata regasit pe lista, omul nostru începe sa-si caute drepturile, umbla la director, mobilizeaza sindicatul, cauta cu orice pret sprijin si întelegere, încearca sa convinga ca nu el este acela care trebuie sa plece. Ar da orice ca sa scape de acest cosmar!
Dupa epuizarea întregului arsenal de argumente îsi da seama ca de fapt este parasit de colegi, prieteni si de vechile relatii. Rezultatul este trairea sentimentului de însingurare, de izolare, gândirea negativa s-a instalat. Omul nostru îsi da seama ca totul este în zadar, el este neputincios, dezorientat. Semnele depresiei sunt evidente, toate premisele sunt date pentru a bloca încercarile viitoare de a-si controla cariera.
Altii se manifesta urmând alte moduri comportamentale. Ei se straduiesc într-un mod activ sa-si rezolve situatia: cauta aliati, reactiveaza vechi cunostinte, prieteni, colegi de armata, de scoala, actionând constient în cautarea unui nou loc de munca. Si în acest caz este posibila aparitia elementului depresiv daca perioada de cautare activa se prelungeste peste asteptari. Drept rezultat: diminuarea capacitatii de a lupta, pierderea autoîncrederii, diminuarea capacitatii de a învinge. Insuccesele consecutive înregistrate vor afecta individul, acesta afundându-se mai adânc în mocirla gândurilor negative deosebit de periculoase. Aici apreciem noi ca trebuie sa se intervina cu un prim-ajutor psihologic!!! Cum se va realiza acest lucru, ramâne ca tema de studiu deosebit de interesanta si utila atât individului cât si societatii. Fara îndoiala ca acest lucru se va realiza odata cu crearea conditiilor legislative si institutionale dar si logistice adecvate. Pentru psihologi scoaterea omului din socul somajului reprezinta o provocare profesionala, a carei solutionare ar reprezenta o recunoastere în plus a aportului psihologilor la rezolvarea problematicii somajului.
Sfaturi si idei
Pâna atunci acordarea ajutorului psihologic persoanelor aflate în dificultate, neajutorate pe piata muncii, le va reveni specialistilor din domeniul medierii. Acestia sunt primii specialisti desemnati de societate capabili sa asiste cu sfaturile lor pe cei aflati în dificultate. Sarcina primordiala a acestora este sa-i ajute pe someri în redobândirea sperantei si încrederii în societate, sa li se creeze convingerea ca nu sunt singuri, ca exista oameni care au datoria sa-i ajute cu informatii, sfaturi.
Înfiintarea si apoi operationalitatea serviciilor de mediere a muncii, în diferite sectoare de activitate ale administratiei publice locale, au drept scop acordarea unei asistente: PERMANENTE, CALIFICATE si NEDISCRIMINATORII.
Serviciile de mediere - despre care s-a discutat pe larg în cadrul altor module - trebuie privite atât de ofertantii de locuri de munca cât si de solicitantii de locuri de munca cu încrederea cuvenita recunoasterii acestora ca o masura activa împotriva somajului. Societatea româneasca cauta forme concrete, utile, eficiente, de sustinere morala si materiala a somerilor actuali si potentiali. Se pare ca este pe drumul cel bun!
Apetitul acestora pentru dezvoltare continua va trebui stimulat în viitor.
Administratia publica locala, singurul factor de decizie privind dezvoltarea economica si sociala a unitatii administrative teritoriale, va fi obligata prin lege sa preia, dupa cum este si firesc, gestionarea pietei muncii locale. Dupa cum rezulta si din schema anexata care cuprinde practic toate sursele de ofertare de forta de munca, un detasament masiv provine din disponibilizarile de personal rezultate în urma procesului de restructurare a întreprinderilor.